Victor Viorel, bătut măr de Viorica

„Restauratorul” închipuit al PSD și al întregii zone tradițional denumită „Centru-Stânga”, Victor Ponta, începe să-și contabilizeze eșecul.

Abia ratata moțiune de cenzură, în care nu atât Dreapta, socotitoare de voturi lipsă, moțiune după moțiune, a suferit „cumplit” – ba, ca să fim sinceri, și-a frecat mâinile prin cotloanele „eșecului”, mulțumită că nu va fi nevoită, iar, să preia un stat în derivă, printr-o guvernare reșapată, la finalul căreia să restituie cârma Kiseleff-ului – i-a generat fostului premier fiori reci pe șira spinării și oarecarele presentiment al viitorului politic incert, mai nesigur, aproape, decât cadrul acela clasic din la fel de clasica Fata Morgana: aia cu miriști verzi și oaze cu ape limpezi, vălurind aerul în creierii deșertului.

Moțiunea picată i-a dovedit neputința la minut: nu că n-a mai reușit vreo „magnetizare” de pesediști cu pedigri – afară de vreo trei „no name”, dislocați în ultima decadă -, dar a mai și pierdut din cei deja atrași.

Nu numai că n-a rupt gura târgului la europarlamentare sau în vreun sondaj post scrutin, dar omul pare chiar îngrijorat c-o să piardă și din ceea ce a adunat în perioada de restriște a PSD.

Victor Ponta nu a avut nici puterea politică necesară ca să destructureze PSD (cât să încline interesul pentru social-democrație în favoarea sa), și nici marja de timp necesară, în care să crească presiunea politică, în condițiile de stres, generate de arestarea lui Liviu Dragnea și pierdere alegerilor, spre a declanșa „sinistrul” la Șosea.

Mai mult, „descătușarea energiilor” liderului interimar PSD, Viorica Dăncilă, care s-a repliat, surprinzător de rapid, pentru toată lumea, impunând – cu ajutorul garniturii de baroni locali interesați – o oarecare doză de calm și de necesar echilibru la vârful partidului, l-a trimis pe Victor Ponta într-un con de umbră neprevăzut.

Așa stând lucrurile, și anume fără prea mari speranțe pentru viitorul luminos al ProRomânia – nici înainte și nici după Congresul de la sfârșitul lui iunie neîntrezărindu-se posibile mișcări, importante, de trupe nemulțumite, dinspre PSD spre partidul fostului prim-ministru -, Ponta încearcă să se replieze la rândul său, ba, mai mult, punându-și o lopățică de cenușă-n cap, odată cu propunerea surpriză: „Am zis că mi-aș dori ca la alegerile prezidențiale să fie un candidat de centru-dreapta și un candidat de centru-stânga. Altfel, PSD singur nu intră în turul doi. Domnul Tăriceanu cu ALDE, la fel, nu intră în turul doi. Sunt conștient că nici Pro România. Este un partid mic, la început. (…) În partea dreapta au mai fost candidați. Dacă suntem în stare să găsim un candidat susținut de toți are șanse să intre în turul doi. Nu știu dacă va câștiga sau nu, dar măcar intră în turul doi și există o competiție. Altfel, la toamnă lăsăm politica pentru alții”, a declarat Ponta, la România Tv.

Absolut genial!

Eu sunt singur că asta e singura șansă a Stângii, ca să intre în turul doi: să propună ProRomânia un prezidențiabil pe care să-l împingă în turul doi, alături de PSD-ALDE, cu cele cinci procente ale sale. Altfel, slabe speranțe pentru actuala putere.

Adevărul e că, dacă până la toamnă, Victor Ponta nu-și găsește un angajament de balama, pe undeva, nu-l văd prea bine.

Cât despre îngrijorările sale, îi pot transmite următoarele: dacă Iohannis pleacă la UE (și o mai lălăie mult până anunță asta), lăsând PNL aproape descoperit, dacă USR și PLUS nu se înțeleg la un singur prezidențiabil, splitând voturile Dreptei, așa cum „Salvatorii” au mai făcut-o și la București, la locale, când Firea și PSD au luat tot, aruncând PNL și USB în ridicol, e posibil ca Stânga să ia Cotroceniul încă din primul tur.

Și asta fără zestrea amărâtă de cinci procente, promisă de Ponta, ca să dea prezidențiabilul.